Reuşesc să mă ţin de program în legătură cu scrisul la roman, să pornesc motoarele foarte de dimineaţă şi să adaug alte pagini. Şi azi am fost victorios. Constat un lucru interesant. Aşa cum nu este uşor să începi un roman şi să-l aduci până la un punct de la care se poate merge mai liber, tot aşa este destul de dificil să închei romanul, pentru că tocmai spre final apare tentaţia de a dezvolta unele situaţii, iar aceasta complică un pic lucrurile, îţi îndepărtează punctul final atât de mult încât ai senzaţia că tocmai ai început să scrii o altă carte. Acum e momentul în care este nevoie de capacitatea ta ca autor de a renunţa să mai spui ceea ce ai fi tentat să spui, de a îngădui lumii pe care ai adus-o la lumină să aibă viaţa ei proprie pe acest pământ.
Scrisul mă protejează și îmi alungă adesea fricile și neliniștile, poate datorită puterii extraordinare pe care o are de a dilata timpul.Trăiesc uneori într-un fel de cuib de protecție construit din fraze, versuri, capitole, pasaje, cuvinte și mai ales, pe seama lor, din trăiri atât de aparte încât mereu va fi nevoie de pagini noi pentru a le cuprinde.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vasile Baghiu: Echilibru & coordonare cu ajutorul poeziei. Cronică la volumul Sindromul Joubert (Ed. Cartier, 2023)
Vasile Baghiu Echilibru & coordonare cu ajutorul poeziei ...
-
Vasile Baghiu Echilibristică po(i)etică deasupra “hăului” * Cronica este ...
-
Vasile Baghiu Clovnerii suprarealist-postmoderniste cu mesaj cifrat Cronică apărută î...
-
Vasile Baghiu Două adevăruri care se intersectează Apărut în revista Ficțiunea (n. 113/ februarie 2025), ca răspuns la o anchetă desp...
-
Vasile Baghiu Poezia liniștii interioare Cronică apărută în Observator cultural ...
-
"Alergările unui scriitor" este o carte norocoasă. Inspirată de alergările mele reale (și salvatoare) din ultimii aproape trei a...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu