Să înţeleg câtuşi de puţin ceea ce trăiesc

Singura mea preocupare ca scriitor este să înţeleg câtuşi de puţin ceea ce trăiesc, mersul lumii de azi în general şi oamenii pe care am şansa să îi cunosc personal. Mediile literare de la noi, cu toate tresăririle lor sporadice de viaţă, seamănă, din păcate, prea mult cu cele politice pentru a-mi mai stârni interesul de altădată, iar succesul, aşa cum este el văzut în zilele noastre, mă îndeamnă mai degrabă să ies din circuit, să trec pe linii moarte, cu toate dezavantajele, asumate ca resurse potenţiale de poezie şi nu ca semne ale ratării. Sentimentul este ca o plimbare singuratică într-o duminică de toamnă pe o stradă necunoscută dintr-un oraş cu nume complicat dintr-o ţară în care nu am plănuit niciodată să ajung şi în care nu ştiu pe nimeni.