A şti
dinainte titlul romanului pe care îl scrii este deopotrivă un avantaj
şi un dezavantaj. Este un avantaj pentru că desenezi mai uşor situaţiile
de viaţă pe ţesătura ta narativă gândindu-te mereu la cuvântul sau
sintagma care urmează să apară pe copertă, tot aşa cum totul se poate
întoarce împotriva ta doar pentru că nu poţi evita riscul "creionării
după model", adică al poveştii cu structură şi final previzibil, impuse
de buclucaşul titlu. În acest caz, a ţine balanţa între caracterul
discret (necasar) al referinţei din titlu la text şi obligaţia (totuşi)
de a nu rupe complet conţinutul de acest reper important ar putea fi
însăşi esenţa artei tale.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
Vasile Baghiu Călătoria sau școala himerică a poeziei trăite Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeri... -
Vasile Baghiu Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, l... -
Vasile Baghiu Știința privită prin ochii poeziei sau pozitivismul liric Fascinația omului himeric pentru teritoriile științei, prea puțin ab... -
A apărut "Bucovina literară" (nr. 1-2-3, 2023), cu multe contribuții valoroase, ca de obicei, dar și cu povestirea mea "Totu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu