A şti
dinainte titlul romanului pe care îl scrii este deopotrivă un avantaj
şi un dezavantaj. Este un avantaj pentru că desenezi mai uşor situaţiile
de viaţă pe ţesătura ta narativă gândindu-te mereu la cuvântul sau
sintagma care urmează să apară pe copertă, tot aşa cum totul se poate
întoarce împotriva ta doar pentru că nu poţi evita riscul "creionării
după model", adică al poveştii cu structură şi final previzibil, impuse
de buclucaşul titlu. În acest caz, a ţine balanţa între caracterul
discret (necasar) al referinţei din titlu la text şi obligaţia (totuşi)
de a nu rupe complet conţinutul de acest reper important ar putea fi
însăşi esenţa artei tale.
Viaţă, scris, citit... Viaţa îmi dă un acut sentiment al clipei, scrisul mă face să mă gândesc, din când în când, la viitor, unde nu se întâmplă niciodată nimic semnificativ, iar cititul mă duce puţin în urmă şi mă coboară încet-încetişor cu picioarele pe pământ. Cât despre "himerismul poetic", îl simt ca pe un instrument eficient prin care se poate călători, în ambele sensuri, între poezia scrisă și poezia trăită.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vasile Baghiu: "Poezia între teorie și praxis" - cronică la volumul "Cele două capete ale tăcerii" (Ed. Eikon, 2021) de Vianu Mureșan
Vasile Baghiu Poezia între teorie și praxis Cronica a apărut în revista Familia, nr 4/ 20...
-
Vasile Baghiu Echilibristică po(i)etică deasupra “hăului” * Cronica este ...
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
Vasile Baghiu Două adevăruri care se intersectează Apărut în revista Ficțiunea (n. 113/ februarie 2025), ca răspuns la o anchetă desp...
-
Vasile Baghiu Clovnerii suprarealist-postmoderniste cu mesaj cifrat Cronică apărută î...
-
Vasile Baghiu Poezia liniștii interioare Cronică apărută în Observator cultural ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu