Unele lucruri chiar nu depind de noi

Unele lucruri chiar nu depind de noi. Am terminat de scris romanul, dar publicarea nu poate să se întâmple atât de repede cât mi-aș dori. Entuziasmul meu trebuie să se confrunte, din nou, cu niște realități din țara noastră, a pieței de carte, a interesului pentru carte aflat în cădere liberă, cu semnale care mă aduc, iar, cu picioarele pe pământ. Editura are și ea planurile ei, ritmul ei de lucru, care nu se potrivesc neapărat cu ale autorilor, ceea ce e de înțeles, firește. Fapt este că din cauza acestor nepotriviri, crize și situații, cartea nu prea are șanse – cu excepția cine știe cărei surprize – să apară anul acesta, cum credeam și speram. Răbdare, așadar. Din nou, mai departe, muncă susținută, păstrarea speranței și încrederii. Nu-mi rămâne decât să mă pregătesc sufletește și să mă documentez în vederea începerii la toamnă a unui alt roman, indiferent de ceea ce se va întâmpla în privința publicării acestuia abia încheiat. Bine că există, încă disponibile, neobositele “Planuri de viață”.