Conducerea USR ar trebui să-şi dea demisia

Inițiativa mai multor scriitori de a cere demisia juriului care a decis acordarea Premiului Mihai Eminescu anul acesta scriitorului Gabriel Chifu, vicepreședinte al USR, o consider legitimă, am mai spus (e adevărat, cu niște nuanțe pe care le-am considerat necesare, le las acum deoparte), în condițiile în care valoarea literară a cărților acestui autor este cotată de lumea literară în general sub nivelul altor competitori nominalizați, în pofida faptului că s-ar putea găsi cu ușurință, probabil, nu puține cronici elogioase despre cărțile sale, iar sistemul bazat pe reciprocitate al cronicilor elogioase e un alt subiect nevralgic în lumea noastră literară. Demisia acestui juriu se impune, e limpede, sunt convins, cu tot prestigiul pe care fiecare dintre membrii săi îl are. E un juriu compromis, iar demisia ar fi una de onoare! Repet însă ceea ce am mai spus, anume că obiectivele noastre, ale scriitorilor, ar trebui să fie demisia în bloc a actualei conduceri a Uniunii Scriitorilor și noi alegeri. Iar în această privință ar fi binevenite părerile scriitorilor, inclusiv cum ar trebui, tehnic, procedat. PEN-Club ar trebui să aibă, de asmenea, o poziție oficială pe această temă, având în vedere că este vorba despre afectarea climatului în mediile literare și implicit a libertății de expresie. Demisia conducerii USR, la centru și în provincii, s-ar impune pentru mai multe motive. Pentru modul ineficient și nedemocratic în care administrează organizația, pentru favoritismele pe care le practică foarte adesea, pentru cultivarea unui sistem de grupuri și găşti, la toate nivelurile, pentru lipsă de transparență, pentru sistemul de susținători pe care această conducere, în frunte cu criticul N. Manolescu, și l-a creat în toate județele, pentru marginalizarea scriitorilor nealiniați acestui sistem de moștenire securisto-comunistă, pentru lipsa unui program adevărat de promovare a literaturii române contemporane și a scriitorilor de azi.