Am
recitit niște pagini din urmă ale romanului în lucru. Din când în când
trebuie să fac și operațiunea asta. Ai senzația că bați pasul pe loc,
dar altfel nu se poate merge mai departe. Bineînțeles că îmi doresc să
închei mai repede socotelile și cu această carte, însă văd că ritmul
mi-l impune ea, fără să am nici cel mai mic control, în afară poate de
efortul de voință de a mă trezi dimineața devreme ca să scriu. Sunt
prins fără scăpare în această poveste de care nici nu trebuie să mă
plâng și pe care nici nu e cazul s-o înalț mai sus decât permit
posibilitățile noastre terestre.
Între viaţă, scris şi citit nu-mi mai rămâne prea mult de adăugat. Viaţa îmi dă un acut sentiment al clipei, scrisul mă face să mă gândesc, din când în când, la viitor, unde nu se întâmplă niciodată nimic, iar cititul mă duce puţin în urmă şi mă aduce încet-încetişor cu picioarele pe pământ. Cât despre "himerismul poetic", îl simt ca pe un instrument grozav prin care se poate călători, în ambele sensuri, între poezia scrisă și poezia trăită.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trei răspunsuri despre romanul „Alergările unui scriitor” de la autorul lui, Vasile Baghiu (în Familia, "Cum?", rubrică susținută de Mircea Pricăjan)
1. Cum s-a conturat ideea romanului „Alergările unui scriitor”? Ideea a apărut după ce începusem o serie de alergări în încercarea de a con...
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
A apărut "Bucovina literară" (nr. 1-2-3, 2023), cu multe contribuții valoroase, ca de obicei, dar și cu povestirea mea "Totu...
-
Omul himeric trăiește poezia, dar nu face mult caz de această trăire pentru că nu este interesat de ecourile modului său de a percepe viaț...
-
Vasile Baghiu Călătoria sau școala himerică a poeziei trăite Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeri...
-
Vasile Baghiu Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, l...
de ce şi-ar dori un scriitor să încheie mai repede socotelile cu cartea la care lucrează?
RăspundețiȘtergerepentru că în general îţi doreşti, omeneşte, să duci la capăt un proiect început, apoi pentru că vrei să ieşi din încordarea în care scrierea unei cărţi te ţine şi să-ţi permiţi un răgaz înainte de a începe altceva, în sfârşit, pentru că timpul vieţii e limitat (o realitate, chiar dacă banală) şi visezi să realizezi mai mult şi mai mult, pentru că simţi că ai mult de spus. şi încă pentru o mulţime de alte motive necunoscute. mulţumesc de întrebare!
RăspundețiȘtergerear fi drăguţ să ataşaţi la această carte jurnalul scrierii ei, pasajele pe care le postaţi pe blog & Facebook :)
RăspundețiȘtergereromanul pe care îl scriu are autonomia lui, aşa că nu-i va fi ataşat nimic altceva. în cel mai bun caz, mă voi gândi să adun textele astea într-o carte separată.
RăspundețiȘtergere