După o zi plină, de scris la roman, mă declar mulţumit. Oricum, nu am încotro... Capul îmi este cât o căpiţă, mintea care mi-a mai rămas în el rulează şi acum - la o jumătate de oră după ce am închis fişierul cu textul - scene, situaţii, fraze, dialoguri, descrieri, tot aşa cam un ventilator de răcire toarce încă mult timp după oprirea motorului. Sper să pot dormi, pentru că mâine îmi doresc o zi la fel.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ana Blandiana : "Momentul descoperirii versurilor lui Vasile Baghiu în 1988 mi-a rămas în minte nu ca o descoperire literară, ci – oric... -
Scrisul poeziei devine nu de puține ori o ocupație care ar putea să nu aibă nici un înțeles pentru privitorul din afară. Două sau trei rându...
-
“România literară” publică o cronică la romanul Planuri de viaţă , în numărul 33/ 17 august 2012 . Ea aparţine lui Marius Miheţ. Cuprinzătoa... -
Poetul Nicolae Coande, prietenul meu, se întreabă într-un e-mail pe care l-am primit zilele trecute (sper să nu se supere că îl bârfesc aici...
-
În prefața cărții lui Vasile Baghiu, Alergările unui scriitor, Vianu Mureșan amintește de Haruki Murakami care ”și-a prezentat viața, incl...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu