Dimineața
foarte devreme scriu la roman cam două ore, la serviciu lucrez la o carte de
psihologia sănătății, pe drumul spre casă mă gândesc la amândouă, acasă discut
cu copiii (când sunt în vacanță) și cu soția, citesc, mă uit la televizor,
navighez pe net, apoi, în unele zile, dacă avem chef, ieșim seara prin oraș,
mergem în vizită la rude sau prieteni - nu foarte des pe cât ne-ar plăcea, totuși.
Uneori, îmi place să gătesc, la fel de mult cum îmi place să scriu. Dacă stau
bine și mă gândesc, ar trebui să înțeleg limpede că stilul acesta de viață este
unul de care nu am nici un motiv să mă plâng. Și nici nu mă plâng absolut
deloc. Aveți de a face cu un om fericit.
Scrisul mă protejează și îmi alungă adesea fricile și neliniștile, poate datorită puterii extraordinare pe care o are de a dilata timpul.Trăiesc uneori într-un fel de cuib de protecție construit din fraze, versuri, capitole, pasaje, cuvinte și mai ales, pe seama lor, din trăiri atât de aparte încât mereu va fi nevoie de pagini noi pentru a le cuprinde.
miercuri, ianuarie 09, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vasile Baghiu: Echilibru & coordonare cu ajutorul poeziei. Cronică la volumul Sindromul Joubert (Ed. Cartier, 2023)
Vasile Baghiu Echilibru & coordonare cu ajutorul poeziei ...
-
Vasile Baghiu Echilibristică po(i)etică deasupra “hăului” * Cronica este ...
-
Vasile Baghiu Clovnerii suprarealist-postmoderniste cu mesaj cifrat Cronică apărută î...
-
Vasile Baghiu Două adevăruri care se intersectează Apărut în revista Ficțiunea (n. 113/ februarie 2025), ca răspuns la o anchetă desp...
-
Vasile Baghiu Poezia liniștii interioare Cronică apărută în Observator cultural ...
-
"Alergările unui scriitor" este o carte norocoasă. Inspirată de alergările mele reale (și salvatoare) din ultimii aproape trei a...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu