Când scriu e limpede că trebuie să mă debarasez de
Facebook și toate chestiile astea legate de lumea în care trăiesc. Fără
detașarea de ele risc superficialitatea, care oricum mă pândește la tot pasul,
fiind în natura proprie, nu mi-e rușine s-o recunosc. Există ceva numai al
paginii scrise, ceva misterios care refuză orice conexiune cu lucruri
exterioare. Este, cred, ceea ce face din literatură un punct de sprijin pentru
atâția oameni și o motivație în plus pentru unii ca mine, care continuă să scrie
ca și cum ar avea tot timpul din lume la dispoziție și nu ar depinde de nimic
în afară de foaia de hârtie sau de computer.
Scrisul mă protejează și îmi alungă adesea fricile și neliniștile, poate datorită puterii extraordinare pe care o are de a dilata timpul.Trăiesc uneori într-un fel de cuib de protecție construit din fraze, versuri, capitole, pasaje, cuvinte și mai ales, pe seama lor, din trăiri atât de aparte încât mereu va fi nevoie de pagini noi pentru a le cuprinde.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ana Blandiana: Text pe coperta antologiei "Maniera sau cât de departe am mers" de Vasile Baghiu (Ed. Cartier, 2025)
Ana Blandiana : "Momentul descoperirii versurilor lui Vasile Baghiu în 1988 mi-a rămas în minte nu ca o descoperire literară, ci – oric...
-
Vasile Baghiu Echilibristică po(i)etică deasupra “hăului” * Cronica este ...
-
Vasile Baghiu Clovnerii suprarealist-postmoderniste cu mesaj cifrat Cronică apărută î...
-
Vasile Baghiu Două adevăruri care se intersectează Apărut în revista Ficțiunea (n. 113/ februarie 2025), ca răspuns la o anchetă desp...
-
Vasile Baghiu Poezia liniștii interioare Cronică apărută în Observator cultural ...
-
Onorat și foarte bucuros să fiu inclus cu un poem, "Fleeting Connections", în numărul 112 al excelentei reviste britanice ACUMEN. ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu