Nu,
nu încă, nu am scris prima frază a unui alt roman, nu am pornit din nou
mașinăria scrisului de dimineața devreme, pentru că aștept încă nu știu
ce, un semn, un sunet, un ton, o stare, o clipă asemănătoare celei în
care un avion turează motoarele pentru decolare. Ezitarea este și din
cauză că știu că odată pornit scrisul la un roman devine un nonsens să
te oprești, devine obligatoriu să te ții de
firul poveștii, iar pentru asta trebuie să fii sigur că este exact ceea
ce vrei să faci în următoarele luni sau chiar ani. Deși plină de
satisfacții, munca la un roman solicită o mare parte din energiile tale
sufletești, emoționale și trebuie să fii sigur că vrei să trăiești cu
astfel de emoții, că vrei să dai la o parte rutina vieții tale deloc
spectaculoase pentru ceva care poate să te ducă în necunoscut. Este o
aventură a trăirii mai degrabă decât una a literaturii.
Viaţă, scris, citit... Viaţa îmi dă un acut sentiment al clipei, scrisul mă face să mă gândesc, din când în când, la viitor, unde nu se întâmplă niciodată nimic semnificativ, iar cititul mă duce puţin în urmă şi mă aduce încet-încetişor cu picioarele pe pământ. Cât despre "himerismul poetic", îl simt ca pe un instrument eficient prin care se poate călători, în ambele sensuri, între poezia scrisă și poezia trăită.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Bilanț 2024 pe fugă
Un an intens a fost, așa l-am simțit, cu viață multă în el. Cu scris explorator, documentare și căutare prin hârtii vechi. Cu scris de mână,...
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
Cinci zile de FILIT Iași în care am văzut, din nou, pe viu, că literatura contează pe bune în viața oamenilor, inclusiv în aceea a adolesce...
-
FILIT, strălucitorul festival de literatură de la Iași, este și despre întâlniri uluitoare. Am fost norocos astfel, pe lângă invitația de a ...
-
Constantin Piștea m-a invitat să răspund anchetei sale, pe citestema.ro, AICI , despre împrejurările (vremea, vremurile, anotimpurile, locu...
-
Un an intens a fost, așa l-am simțit, cu viață multă în el. Cu scris explorator, documentare și căutare prin hârtii vechi. Cu scris de mână,...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu