Un roman bun

Jonathan Franzen, cel din "Corecţii", îmi însoţeşte gândurile în aceste zile şi sunt conştient că dacă spun asta e ca şi cum nu aş spune nimic sau ca şi cum aş spune: "Roşiile de grădină sunt mai sănătoase decât acelea crescute intensiv.". Este doar o lectură, bineînţeles, dar este şi un pic mai mult de atât, poate un fel al meu de a mă recunoaşte în câte ceva pe lumea aceasta, ca în propriul chip oglindit în marginea unui lac la care ajungi de unul singur şi din întâmplare. Există ceva în felul nostru de a fi care pune un glasvand între noi, astfel încât, deşi ne vedem, nu reuşim să comunicăm. Tot aşa cum uneori chiar distanţele mari fac legăturile încă şi mai puternice. A citi un roman bun este ca un efort de aducere împreună a lucrurilor despre care pretindem că înseamnă ceva pentru noi.