Trimis lui Ion Mureşan poemele pentru pagina din Verso, împreună cu poemul excelent al Simonei-Grazia Dima, invitata mea pe acea pagină.

Ieri, după două săptămâni de muncă la o aplicaţie pentru o bursă germană, după ce am trimis şi taxa solicitată, după ce am trimis şi plicul cu materiale (toate în trei exemplare), după ce am cheltuit bani, timp şi energie, aflu de la administratorii acelui stipendiu că bursa e numai pentru scriitori de limbă germană. Le-am scris politicos (altfel nici nu ştiu să fac) un e-mail în care le sugeram să includă pe site-ul lor o mică notă despre această restricţie, mai ales că au şi un text în engleză postat acolo. Azi mi-au răspuns. Şi-au cerut scuze şi au spus că îmi vor trimite banii şi materialele înapoi. Mă gândeam eu că aşa vor face, că doar sunt nemţi.

Aseară m-am dus la expoziţia lui Dumitru Bezem, organizată chiar la împlinirea vârstei de şaizeci de ani. Dincolo de orice s-ar putea spune despre pictura lui, un lucru e sigur: sufletul îi este cuprins în ea în modul cel mai concret în care se poate vedea acest lucru în artă. I-am simţit, ca toată lumea de acolo, emoţia din glas atunci când a vorbit.