Sunt încurajatoare protestele, ieșirile
în stradă din ultimul timp ale românilor. Cu atât mai mult cu cât apatia și
resemnarea păreau că puseseră stăpânire peste tot. Ele arată că demnitatea
românilor nu a murit. Ele au o frumusețe morală care impune. Minciunile, manipulările,
intimidările, reclamele deșănțate prin care autoritățile forțează lucrurile în
favoarea unor interese străine și împotriva opiniei generale -
atât în cazul manifestațiilor împotriva proiectului Roșia Montană, cât și în
privința revoltei sătenilor din Pungești împotriva proiectului exploatării
gazelor de șist - arată și mai limpede că statul român nu este interesat de
ceea ce vor proprii lui cetățeni și este surd la doleanțele și durerile lor.
Dată fiind această despărțire dintre autoritățile române și oamenii din România
(a câta în ultimii șaizeci de ani?), aceste proteste sunt cu adevărat legitime
și, poate, salvatoare.
Scrisul mă protejează și îmi alungă adesea fricile și neliniștile, poate datorită puterii extraordinare pe care o are de a dilata timpul.Trăiesc uneori într-un fel de cuib de protecție construit din fraze, versuri, capitole, pasaje, cuvinte și mai ales, pe seama lor, din trăiri atât de aparte încât mereu va fi nevoie de pagini noi pentru a le cuprinde.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ana Blandiana: Text pe coperta antologiei "Maniera sau cât de departe am mers" de Vasile Baghiu (Ed. Cartier, 2025)
Ana Blandiana : "Momentul descoperirii versurilor lui Vasile Baghiu în 1988 mi-a rămas în minte nu ca o descoperire literară, ci – oric...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu