Între viaţă, scris şi citit nu-mi mai rămâne prea mult de adăugat. Viaţa îmi dă un acut sentiment al clipei, scrisul mă face să mă gândesc, din când în când, la viitor, unde nu se întâmplă niciodată nimic, iar cititul mă duce puţin în urmă şi mă aduce încet-încetişor cu picioarele pe pământ. Cât despre "himerismul poetic", îl simt ca pe un instrument grozav prin care se poate călători, în ambele sensuri, între poezia scrisă și poezia trăită.
sâmbătă, noiembrie 24, 2007
Miercuri seara, la "Casa Universitarilor" din Iaşi, primesc Premiul Uniunii Scriitorilor (filiala Iaşi). Ceremonia (aşa cum sunt ele ceremoniile şi festivităţile la noi) s-a derulat în general bine. Mă aşteptam eu să fiu invitat să spun câteva cuvinte, dar poate că e mai bine aşa, fără cuvinte. E mai bine uneori să stai în banca ta. Aşa mi-a spus şi Iuliana, care venise cu mine. Valeriu Stancu, maestrul de ceremonii, se străduia să dea solemnitate momentului, ceea ce mi l-a făcut şi mai simpatic. Atmosfera a fost în general bună, prietenoasă, primitoare. Şi m-am bucurat că i-am văzut pe Cristian Simionescu şi pe Nichita Danilov, pe care nu-i mai văzusem de un car de ani. Şi m-am bucurat că i-am văzut şi pe toţi ceilalţi. Iar recunoaşterea venită din partea lor, prin acest acest premiu, este un lucru pe care îl preţuiesc cum se cuvine. Ce păcat că "Ospiciul", cartea premiată, nu se găseşte în librării! Că uite, s-a scris şi în "România liberă despre premiu, au pus acolo chiar şi o poză a mea zâmbitoare, o poză mare, m-au întrebat şi oamenii de unde pot cumpăra cartea, iar cartea nu e nicăieri. Nicolae Ţone, editorul, mi-a spus la telefon că se bucură pentru premiu. Îl cred. Ar fi fost şi mai bine, mă gândesc, dacă bucuria lui l-ar fi îndemnat să scoată un nou tiraj (chiar cu o banderolă pe care să scrie că romanul a fost premiat) pe care să-l răspândească în librării, măcar în principalele centre universitare, măcar la Piatra Neamţ... Ar fi fost bine, dar nu e. Poate că va fi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trei răspunsuri despre romanul „Alergările unui scriitor” de la autorul lui, Vasile Baghiu (în Familia, "Cum?", rubrică susținută de Mircea Pricăjan)
1. Cum s-a conturat ideea romanului „Alergările unui scriitor”? Ideea a apărut după ce începusem o serie de alergări în încercarea de a con...
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
A apărut "Bucovina literară" (nr. 1-2-3, 2023), cu multe contribuții valoroase, ca de obicei, dar și cu povestirea mea "Totu...
-
Omul himeric trăiește poezia, dar nu face mult caz de această trăire pentru că nu este interesat de ecourile modului său de a percepe viaț...
-
Vasile Baghiu Călătoria sau școala himerică a poeziei trăite Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeri...
-
Vasile Baghiu Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, l...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu