Încerc să mă strecor printre lucruri importante şi lucruri mai puţin importante din viaţa mea de acum. Este o artă care nu se învaţă la nicio şcoală, pentru că totul este mişcător, iar erorile pândesc la tot pasul. Schimbările se fac din mers, iar ceea ce azi ţi se pare de interes vital mâine poate deveni în ochii tăi o banală chestiune de rutină. Mă mai salvează doar încăpăţânarea de a crede mereu că munca pentru un proiect (iar scrisul intră aici) e mai bună decât orice pălăvrăgeală, că zumzetul lumii din jur poate fi ignorat cu mult folos.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
A apărut "Bucovina literară" (nr. 1-2-3, 2023), cu multe contribuții valoroase, ca de obicei, dar și cu povestirea mea "Totu... -
Omul himeric trăiește poezia, dar nu face mult caz de această trăire pentru că nu este interesat de ecourile modului său de a percepe viaț...
-
Vasile Baghiu Călătoria sau școala himerică a poeziei trăite Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeri... -
Vasile Baghiu Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, l...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu