joi, mai 11, 2017

Dramul de modestie

Orgoliul care se sprijină doar pe ceea ce crede persoana în cauză despre ea însăşi şi nu pe vreo calitate umană deosebită sau pe vreo ispravă cât de cât remarcabilă este un spectacol nu numai trist, dar şi supărător într-o oarecare măsură. Nici celălalt tip de vanitate, validat cum s-ar spune, nu este mai bun, dar poate fi cel puţin mai acceptabil. Am fost întotdeauna mirat de încrederea neclintită şi fără umbră de îndoială pe care unii o au aşa pur şi simplu în propriile păreri, în propriile puncte de vedere, în propriul mod de a se raporta la situaţii şi la oamenii din jur. Cum să spun? În principiu, este bine să fim încrezători în steaua noastră pe pământ şi să facem ce depinde de noi pentru ca lucrurile să se plieze pe aceste proiecţii, dar fără momentele de ezitare, fără replierile prudente, fără dramul de modestie totul poate deveni o imensă iluzie care falsifică chiar viaţa aceea extraordinar de stăpână pe sine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu