Sunt convins, după nişte experienţe amare din
toţi anii trăiţi în ţărişoara noastră şi după călătorii prin lume, că România a
rămas la coada Europei din cauza oamenilor limitaţi intelectual, profesional şi
uman care au ajuns să aibă unele poziţii, oricât de neînsemnate, prin
instituţii, peste tot, nemeritate. Pentru că ei fac, de fapt, atmosfera de doi
bani pe oriunde îşi mişcă fiinţele lor preţioase. Iar răutatea lor e
inimaginabilă. Bărbaţi sau femei, sunt răzbunători, meschini, plini de venin, iar
preocuparea lor cea mai importantă este să fie atenţi la viaţa şi activitatea
celorlalţi, în special ale celor care încearcă să mişte cât de cât lucrurile în
direcţia lumii civilizate. Am fost umilit de astfel de oameni şi încă sunt
adesea în zilele în care vorbim, dar am noroc că am rezistenţă în mine,
moştenită (sunt fiul unui supravieţuitor al Gulagului sovietic), că îmi ştiu
drumul şi rostul şi nu mă las aşa, cu una cu două.
Între viaţă, scris şi citit nu-mi mai rămâne prea mult de adăugat. Viaţa îmi dă un acut sentiment al clipei, scrisul mă face să mă gândesc, din când în când, la viitor, unde nu se întâmplă niciodată nimic, iar cititul mă duce puţin în urmă şi mă aduce încet-încetişor cu picioarele pe pământ. Cât despre "himerismul poetic", îl simt ca pe un instrument grozav prin care se poate călători, în ambele sensuri, între poezia scrisă și poezia trăită.
luni, iulie 24, 2017
sâmbătă, iulie 01, 2017
"În desişul Anxietăţii lui Vili Barna". Radu Părpăuţă despre "Planuri de viaţă", în Ziarul de Iaşi, 28.06. 2017
"În desişul Anxietăţii lui Vili Barna". Radu Părpăuţă despre "Planuri de viaţă", în Ziarul de Iaşi, 28.06. 2017
- fişe de lectură -
Vili Barna, antieroul lui Vasile Baghiu (din romanul acestuia Planuri de viaţă, Polirom, 2012), este un dubitativ înnodat în stări contradictorii: sentimentul zădărniciei şi ratării, apăsarea eşecului şi dezamăgirii. Barna, în care putem recunoaşte date biografice ale autorului (dar nu asta este important), este un contestatar, căzut degrabă într-o melancolie irepresibilă, şi o victimă a societăţii pierdută undeva între Est şi Vest, între ideal şi proza vieţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Trei răspunsuri despre romanul „Alergările unui scriitor” de la autorul lui, Vasile Baghiu (în Familia, "Cum?", rubrică susținută de Mircea Pricăjan)
1. Cum s-a conturat ideea romanului „Alergările unui scriitor”? Ideea a apărut după ce începusem o serie de alergări în încercarea de a con...
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
A apărut "Bucovina literară" (nr. 1-2-3, 2023), cu multe contribuții valoroase, ca de obicei, dar și cu povestirea mea "Totu...
-
Omul himeric trăiește poezia, dar nu face mult caz de această trăire pentru că nu este interesat de ecourile modului său de a percepe viaț...
-
Vasile Baghiu Călătoria sau școala himerică a poeziei trăite Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeri...
-
Vasile Baghiu Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, l...