Ultimele douăzeci de pagini ale romanului sunt mai greu de scris decât toate. Încerc să le păcălesc cumva, evitând cât pot în același timp - prin răbdare, cumpănire și iar răbdare - să le dau peste cap. Există un pericol al superficialității care pândește acum, la final, la umbra dorinței ardente și legitime de a pune punct. Înțeleg că va trebui să le scriu ca și cum nu ar exista nimic mai important de făcut, ca și cum nu aș avea nici un plan, nici un scop exterior scrisului propriu-zis.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Între himeră şi manieră de Ştefania Mincu în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008 Deşi se consideră (şi este receptat astfel ş...
-
A apărut "Bucovina literară" (nr. 1-2-3, 2023), cu multe contribuții valoroase, ca de obicei, dar și cu povestirea mea "Totu... -
Omul himeric trăiește poezia, dar nu face mult caz de această trăire pentru că nu este interesat de ecourile modului său de a percepe viaț...
-
Vasile Baghiu Călătoria sau școala himerică a poeziei trăite Între formele de trăire poetică accesibile în epoca noastră omului himeri... -
Vasile Baghiu Oamenii și războaiele lor mici de fiecare zi Război între noi, uneori. Adesea, de fapt. Cu un război la propriu aproape, l...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu