vineri, octombrie 12, 2012

Apel ciudat la solidaritate



Unii scriitori fac un apel la solidaritate cu Mircea Cărtărescu. Cu toată considerația pe care o am pentru ei, aș zice că situația este exact pe dos. Mircea Cărtărescu, cel atât de tradus cu bani din țară (de parcă ar fi singurul scriitor român în viață), ar trebui să se solidarizeze cu mulți dintre scriitorii români de azi, care, deși sunt cel puțin la fel de talentați ca el, sunt marginalizați de infailibilul sistem post-comunist și trăiesc la limită. A-l plânge acum pe Cărtărescu, cel căruia numai statuie nu i s-a făcut de către establishment-ul cultural de la noi, și a cere amărăștenilor solidaritate mi se pare cel putin ciudat. Cu atât mai mult cu cât pentru cauze cu adevărat importante, cum ar fi situația lui Paul Goma, nu se mișcă mai nimic prin lumea literară. 

Ar fi de citit, pe aceeași temă, și această postare de pe blog-ul meu.

5 comentarii:

  1. Foarte frumos ce faceţi, domnule Baghiu, discutăm elegant pe contul meu de Facebook, iar aici mă catalogaţi drept "ipocrit" şi "imoral". Mda, curat neipocrit şi moral gestul dumneavoastră...

    Reiau aici un comentariu al meu, pentru buna informare a cititorilor blogului dumneavoastră.

    "Dacă aţi fi citit textul meu, sau dacă v-aţi fi uitat pe Wikipedia, aţi fi văzut că traducerile la Gallimard, Denoel, Albert Bonniers şi alte edituri de vârf sunt făcute înainte de 2005, adică înainte de administraţia Patapievici, pe banii editurilor respective. Iar Cărtărescu face enorm pentru literatura română prin simpla sa vizibilitate internaţională. Să se solidarizeze cu "amărăştenii", spuneţi - dar de ce îi cereţi lui Cărtărescu să facă ce nu face USR-ul? Vreţi ca un singur om să suplinească un sindicat uriaş şi ineficient? Cereţi-i asta lui Nicolae Manolescu. Cât priveşte cazul lui Paul Goma şi reacţia lumii literare, pot să vă spun eu, ca nemembru USR, că se încearcă nişte reparaţii minime (pensie de merit, de pildă) - cu ce efecte, rămâne de văzut. Datoria morală a celor care au greşit faţă de Goma nu e acoperită de o biată pensie de merit".

    RăspundețiȘtergere
  2. Postez și eu comentariul meu de acolo... "Eu înțeleg să mă solidarizez cu cineva aflat în dificultate, nedreptățit, persecutat, marginalizat. Cărtărescu nu este în nici una din aceste situații. Dimpotrivă. Este foarte în grațiile acestui sistem post-decembrist, pe care îl și apără, de altfel, ignorând halul în care am fost aduși ca popor tocmai de acest sistem... Așadar, despre ce discutăm? Și cred că este ipocrit și imoral apelul, dragă Radu Vancu, nu tu, în condițiile în care pretinde, în fapt, solidaritatea victimelor sistemului (așa cum suntem cei mai mulți,scriitori sau nu, și indiferent dacă ne dăm seama de asta sau nu) cu un beneficiar al sistemului..."

    RăspundețiȘtergere
  3. Mi-a scris şi Lucian Teodorovici pe FB: "Dragă Vasile, eu nu văd cum un om care trăiește în cultură, să spun așa, poate să nu se solidarizeze azi cu Mircea Cărtărescu. Avem antipatii personale? Să ni le păstrăm pe motive concrete, atunci. Dar cînd se revarsă atîta mizerie înspre scriitori, cînd se aruncă niște minciuni nu grosolane, ci odioase, cu titlu de adevăr indubitabil, nu pot concepe să nu te apuce niște fiori."

    I-am răspuns: "Dragă Lucian, trăiesc eu în cultură, da, se poate spune și așa, dar cel mai mult trăiesc în viață. Nu pot să mă solidarizez cu Cărtărescu, în primul rând pentru că nu se află în situația aceasta. El este publicat, lăudat, premiat, susținut și așa mai departe. Iar alții, mulți și la fel de talentați, nu. El este beneficiarul sistemului post-decembrist, iar alții, mulți, victimele. În al doilea rând, nu pot fi solidar cu el pentru că el nu a fost solidar nici cu Paul Goma în toți anii post-decembriști, nici cu poporul român când a fost și este umilit și ținut la coada Europei. El este solidar cu Puterea și cu interesele lui. Când văd că unii sunt traduși de mai multe ori, preferențial, pe bani publici, nu pot decât să sper că mai devreme sau mai târziu se va face dreptate... Când însă mi se cere să mai fiu și solidar cu oamenii ăștia doar pentru că undeva în media s/a deschis acest subiect, mi se pare prea mult. A fost ICR-ul foarte transparent și deschis în privința acestor lucruri? Din cât am putut să/mi dau seama, nu. Și atunci, cu cine să te solidarizezi? Bineînțeles că e departe de mine să mă bucur de atacurile pe care le suportă acum un scriitor, fie el Cărtărescu sau oricine. Nu este în firea mea. Totodată, cred că ideea de solidaritate merită cauze cu adevărat importante. Cărtărescu nu este, în opinia mea, printre ele."

    RăspundețiȘtergere
  4. În discuţia de pe fb a mai intervenit şi Claudiu Komartin: "Fiindcă m-am cam săturat de "mesele de scriitori" de la noi, unde toată lumea îl denigrează, minimalizează, calomniază, înjură pe Mircea Cărtărescu, marele uzurpator al scriitorilor mici. Fiindcă e o boală românească urâtă și rușinoasă, de care auctorele din Ro nu se poate lepăda - să-l înjure pe cel mai cunoscut și recunoscut, pe confratele premiat sau tradus. În loc să-și vadă naibii de scrisul și de cărțile lui, cum vor fi fiind acestea. Dacă nu aș mai fi auzit în anii ăștia vreo 50 de scriitori de reputația și înzestrările Dvs., domnule Baghiu, cu exact același discurs - dă-l în mă-sa pe Cărtărescu, să-i pună și pielea pe băț, a avut parte de mult mai mult decât noi -, probabil că nu aș fi intervenit. Dar să faci din Cărtărescu întruna imaginea și responsabilul nerealizării tale ca scriitor mi se pare o mitocănie, indiferent de părerile politice care ne-au despărțit sau de activitatea publicistică a lui M.C., pentru care nu am cuvinte de laudă. Mircea Cărtărescu a scris "Nostalgia", "Levantul", primul "Orbitor". Pe un asemenea scriitor, care nu a făcut nimic rușinos în afară de a-și exprima părerile naive în legătură cu politica în articolele d-sale, nu poți, dacă ai coloană vertebrală și un minim sentiment al solidarității "de breaslă" (mda, nu cred că e cazul aici) să-l lași umilit și târnosit de niște libărci media ca Gâdea și Ciutacu. Ce Dumnezeu, domnule Baghiu, să nu ne lăsăm bunul-simț întunecat de micile noastre vanități."

    I-am răspuns: "Eu nu-l înjur pe Mircea Cărtărescu, domnule Komartin! De asemenea, nu mă consider un scriitor nerealizat ca să dau vina pe Cărtărescu sau pe altcineva, sau pe altceva... Dimpotrivă. Dacă şi fără susţinerea de care el a avut şi are parte am reuşit fie şi numai atât în plan literar, e ok. Şi timpul nu a intrat în sac... Fiecare cu drumul lui... Părerile lui Cărtărescu în legătură cu politica nu sunt "naive". Părerile politice nu sunt niciodată naive. Nu sunt orgolios. În prima tinereţe eram. Călătoriile şi viaţa m-au vindecat. Ceea ce spun eu aici este că mi se pare cel puţin nepotrivit ca victimelor sistemului post-decembrist (cum suntem majoritatea scriitorilor şi artiştilor din ţara asta, indiferent dacă o recunoaştem sau nu) să li se ceară să fie solidare cu un beneficiar şi răsfăţat al sistemului post-decembrist (cum este Cărtărescu). Cu toată susţinerea aprigă din ţară, nu ştiu nici cât adevăr este în succesul lui european, pe care i-l doresc, de altfel, cu sinceritate!... Îmi amintesc însă că la Zürich anul trecut l-am văzut lansându-şi o carte într-o sală de 50 de oameni dintre care jumătate erau români... Şi, apropo de coloană, a zis că Levantul a fost un poem împotriva lui Ceauşescu... În sfârşit, aş avea şi o întrebare pentru dvs., ca pentru un tânăr poet valoros, aşa cum sunteţi... De ce nu se agită la fel de tare "breasla" pentru solidarizarea cu Paul Goma? Să fie oare pentru că sistemul nu-l recunoaşte iar scriitorii urmează şi ei "indicaţiile" sistemului? Oricum ar fi, înţelegeţi, vă rog, că pur şi simplu eu văd altfel lucrurile. Şi se pare că nu sunt singur, din fericire..."

    RăspundețiȘtergere
  5. O clarificare binevenita si din partea lui Ovidiu Pecican: "Câteva adevăruri de care sunt convins: MC este un scriitor român de valoare. MC este, ca mulți dintre noi, un scriitor inegal valoric, unele cărți îi sunt mai bune decât altele. MC s-a pronunțat partizan în politică, lucru pentru care unii îl vor aplauda, iar alții îl vor dezavua. Înainte de a aștepta solidaritate într-un moment greu trebuie ca momentul ăla greu să sosească. MC este într-un moment bun al carierei lui (lista scurtă Nobel, cărți și faimă etc.). Dl. Baghiu nu poate fi socotit nici detractor al lui MC, nici lipsit de simțul măsurii, invidios, partizan etc. Pur și simplu reacționează la o manieră necritică și inflaționistă de promovare a unui coleg scriitor, remarcând că mai sunt și alții care binemerită de la patrie."

    RăspundețiȘtergere