sâmbătă, noiembrie 12, 2011

La locul nostru

Exemplarele plăpânde nici nu prea mai au ce căuta pe-aici,
unde statisticile ţin loc de cuvinte şi imagini, de omenie,
unde scorul iese mereu în dezavantaj, iar beneficiile abia de se văd,
căci nicăieri nu mai e o afacere să fii pe fază, să ieşi în faţă. 

Mai curând aş zice că ţinându-ne în urmă,
retraşi, cuminţi, la locul nostru,
viaţa poate căpăta un sens,
poate primi un adaos de înţeles, care ajută, ne pune pe cale,
ne împacă atât de bine cu momentele de ezitare, de tremur, de teamă,
care sunt – o ştim prea bine – un preludiu abia mascat al bătrâneţii.

4 comentarii:

  1. O gură de oxigen, poemul. Sunt împăcată. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc de lectură şi de gândul bun!

    RăspundețiȘtergere
  3. Estetică bună. Idei cel puţin fascinante. Felicitări! mai vrem!

    RăspundețiȘtergere
  4. Din astea încă nepublicate nu chiar des, dar voi mai aduce poeme... Mersi!

    RăspundețiȘtergere