miercuri, iunie 04, 2008

Cartea "Cine suntem" a lui Dan Puric îmi ţine companie în aceste zile. Mai înainte de orice comentariu, pot să spun un singur lucru: Există speranţă!

2 comentarii:

  1. Am terminat de citit zilele acestea, "Cine suntem", de Dan Puric. O carte în care ideile sunt destul de bine conturată şi care naşte în mintea noatră,a generaţiilor post-decembriste multe semne de întrebare. Ce părere aveţi dumneavoastră despre acestă carte?

    RăspundețiȘtergere
  2. Cosmin, îţi mulţumesc atât pentru comentariu cât şi pentru întrebare. Scuze pentru întârziere. Părerea mea despre această carte şi despre autorul ei este una foarte bună. Dan Puric se distinge de alţi artişti şi intelectuali din România de azi prin câteva lucruri importante. Mai întâi nu este şi anticomunist şi beneficiar al regimurilor comunist şi post-decembrist în acelaşi timp, aşa cum sunt cei mai mulţi intelectuali de la noi. El este pur şi simplu împotriva comuniştilor şi a Securităţii pe seama a două calităţi esenţiale: este român şi creştin în modul cel mai natural posibil. Apoi nu este o valoare închipuită, ci una reală, recunoscută în toată lumea. Îl admir pentru că îi arată cu degetul pe cei care au acaparat România şi o exploatează (clasa politică de azi), pentru că nu se jenează să-l mărturisească pe Isus Hristos (într-o epocă a blasfemiilor şi a intelectualismelor sterile) şi pentru că sare în apărarea noastră ca popor într-o vreme în care denigratorii sunt atât de mulţi. Îmi mai place de el pentru că reuşeşte să gândească cu propria minte. Iar faptul ca are carismă, ca atrage mulţimile, ca are o voce mi se pare un atu în plus. Naturaleţea şi autenticitatea lui este dincolo de orice dubiu. După părerea mea, el poate fi luat de model nu numai de generaţia voastră, dar şi de noi, aştia mai vîrstnici. Este un artist adevărat, un tată de familie bun şi un luptător. Sunt foarte bucuros ca a apărut un astfel de om în arena publică.

    RăspundețiȘtergere