joi, decembrie 27, 2007

Poezia îmi impune un anumit fel de a fi la limtă cu absenţa din peisaj. Efortul meu de dedublare, fără să fie eroic, menţine vie un fel de tensiune sufletească de care am început să fiu dependent. Sunt mereu aici, în realitate, cu familia, cu prietenii, cu toate îndatoririle sociale, dar sunt, fireşte, şi în mijlocul unei imagini, al unei metafore, al unui vers, zile întregi. Iar bucuria mea nu are temei în mecanismul prin care un impuls de natură poetică, o intuiţie, o bănuială devin vers scris şi poem de cuvinte scrise pe o pagină, ci mai mult în faptul că înţeleg că trăirea de acest tip este un dar nepreţuit pe care Dumnezeu mi-l oferă, un dar pe care încerc să-l "văd" şi să-l "înţeleg", pe care încerc să-l merit, ca să pot merge mai departe.

miercuri, decembrie 19, 2007

Chiar dacă nu consider scrisul drept cel mai important lucru din viaţa mea, devin întotdeauna îngrijorat în acele zile în care inspiraţia mă părăseşte. Deşi sunt în stare să mă bucur de viaţă aşa cum este ea, în toată simplitatea ei omenească, nu-mi plac deloc momentele în care sunt departe de poezie. Ar putea să nu sune prea clar, dar poate că “fenomenul” acesta se întâmplă pentru că timpul nu este totdeauna de partea noastră şi pentru că, într-un fel, dacă suntem scriitori, oamenii aşteaptă să facem ceva, să scriem. Există, se pare, un fel de presiune asupra noastră, a celor care scriem, poate tocmai pentru că obişnuim să considerăm timpul ca pe un duşman pe care am fi datori să-l înfruntăm. Bănuiesc mai curând că nu există de fapt nici un duşman în afară de noi înşine şi că problema aceasta a confruntării cu propriile fantasme este singura pe care o avem, pe care o am, mai bine spus. Iar idea de scris în termeni de cantitate ar putea să schimbe radical relaţia noastră (a mea) cu scrisul. Adevărul este că nimeni nu aşteaptă de la noi să scriem neapărat şi că lumea rămâne neschimbată, indiferent dacă scriem sau nu. O ştiu foarte bine. Cu toate acestea, mă întreb de ce nu pot scăpa de această nelinişte în zilele în care poezia este departe de mine.

joi, decembrie 13, 2007

Am lucrat un pic la versiunea engleză a unei povestiri, am scris câte ceva pe site-urile americane pe care lucrez de câţiva ani, am făcut o ciorbă de peşte, m-am plimbat cu maşina prin oraş, prin ninsoare, ca să o duc pe Ioana la un spectacol şi să o aduc şi înapoi, am primit de la Jim antologia cu "awesome pet poems" intitulată "Pawsitively" (TJMF Publishing), în care am şi eu un poem despre cum mă uit uneori la "Animal Planet", m-am bucurat de prezenţa mea într-o carte americană de poeme despre animale de companie, m-am învârtit prin casă, am notat câte o aşchie de vers în caiet, am răspuns la e-mailuri, am pierdut timpul, am câştigat timpul, m-am gândit la viaţa mea, am lăsat lucrurile să meargă de la sine, am scris aici. Awesome life...

miercuri, decembrie 12, 2007

Citesc în Wellek & Warren ceva care îmi aduce în memorie una din lecturile mele la Cenaclul Universitas al lui Mircea Martin de la Bucureşti, de prin 1988. În "Teoria literaturii", care mă acompaniază plăcut în aceste zile dinaintea Crăciunului, este scris negru pe alb: "Nici o mărturie de ordin biografic nu poate schimba sau influenţa evaluarea critică. Criteriul, atât de des invocat, al sincerităţii este cu totul fals ori de câte ori literatura este judecată în funcţie de fidelitatea ei faţă de adevărul biografic, de gradul în care reflectă experienţa sau sentimentele autorului, aşa cum sunt atestate de probele externe. Nu există nici o legătură între sinceritate şi valoare artistică. Volumele de poezie de dragoste fierbinte comise de adolescenţi şi versurile religioase atât de anoste (în ciuda fervorii lor) care umplu rafturile bibliotecilor dovedesc cu prisosinţă acest lucru." E limpede, aşadar. Nu atât de limpede era acest aspect şi pentru unul din comentatorii de la acel cenaclu, un cenaclu celebru printre literaţi pe vremea aceea. După ce citisem câteva din poemele mele în care începusem să călătoresc prin toată lumea, poeme care aveau să devină, împreună cu altele din volumele ulterioare, expresia lirică a himerismului meu de mai târziu, comentatorul a spus că poemele nu au valoare pentru că - zicea el - eu nu fusesem la Veneţia, aşa cum scriam în poeme. I-am spus că într-o sută de ani amănuntul acesta nu va mai conta chiar deloc. El nu conta nici atunci, dar momentul îmi oferise dovada că lucruri simple precum cel descris de Wellek şi Warren nu sunt simple pentru toţi oamenii, fie ei şi literaţi, aşa cum era şi comentatorul meu indignat că scriam despre călătorii în Vest când nici până la Ruse nu se putea ajunge. Amintirea îmi prilejuieşte un zâmbet peste ani. Între timp am ajuns şi la Veneţia.

marți, decembrie 11, 2007

Televiziunile au luat-o razna cu totul. După ce ne-au torpilat cu manele, cu vacanţe mari, cu "ştiri de la ora cinci", cu toţi analfabeţii din politică şi media, cu oameni de afaceri fără inhibiţii şi fără complexe filmaţi în casele lor ore întregi, "binefaceri" încă şi acum "în ofertă", de câtva timp au început să cultive şi actriţe de filme deocheate. Seara, la ore de mare audienţă, poporul, cu mic şi cu mare, se uită la cum îşi dau cu părerea, la ce cumpărături fac şi pe unde se plimbă nişte "vedete" de acest tip. "Elita" intelectuală a ştiut să se agite şi să adune semnături pentru tot felul de chestii fără legătură cu realitatea sau pentru susţinerea nominală a unui lider politic, dar nu zice nici "pâs" la tonele de mahala şi prost gust care ni se livrează pe "sticlă" nouă şi - ceea ce e foarte alarmant - copiilor noştri, la faptul că în şcoli violenţa a luat proporţii îngrijorătoare şi nimeni nu face nimic. Dar ce să mai zic? Mă simt fără puteri... Scriu şi eu aici... Degeaba...

luni, decembrie 10, 2007

Poetul Nicolae Coande, prietenul meu, se întreabă într-un e-mail pe care l-am primit zilele trecute (sper să nu se supere că îl bârfesc aici, mai ales că e de bine) dacă blogurile nu ar fi cumva noile "mall-uri" ale scriitorului de azi, unde - zice el - "toată lumea intră cu căruţa şi ia ce vrea". Are dreptate şi admir îngrijorarea lui, dar aş zice că lumea s-a schimbat, şi apoi nu văd nimic dramatic nici în această formă de a te arăta lumii, pur şi simplu pentru că un blog nu schimbă lumea, nu face gaură în cer şi cred că nici nu te face mai cunoscut. E doar o experienţă ca multe alte experienţe, pe care eu unul nu mi-o refuz, la fel cum îmi place din când în când să beau un pahar de vin (hai două, dar nu mai multe!) cu prietenii.

vineri, decembrie 07, 2007

Nu mi-ar strica mai multă ordine şi mai multă muncă. Nu mi-ar strica deloc o listă de priorităţi în viaţa asta de zi cu zi.

marți, decembrie 04, 2007

Bine îi mai critică Mircea Badea pe jurnaliştii care fug după Miron Cozma ca să afle... nimic. Ei nu mai sunt în stare, săracii, să judece cu propria minte, pur şi simplu pentru că nu au judecat niciodată cu propria minte. În general, li se dă un subiect, iar ei îl toacă mărunt-mărunt, prinşi în capcană de unii mult mai deştepţi şi care îşi cunosc foarte bine interesele.

Recitesc Rene Wellek ca să îmi refac partea de creier căreia îi era drag odată să critice cărţi.

luni, decembrie 03, 2007

Vineri, le-am vorbit elevilor invitaţi de personalul bibliotecii despre chestii din realitate. Racordarea la realitate asigură succesul oricărei întâlniri de acest gen şi orice abatere de la "regulă" se plăteşte cu pierderea atenţiei auditoriului.

Sâmbătă, Cristian Livescu spune în emisiunea lui Emil Nicolae că eu am fost nedreptăţit în toţi anii din urmă, că fiecare carte a mea ar fi meritat premiul, dar că e bine totuşi că romanul acesta, "Ospiciul", l-a primit, pentru că - spunea tot el - cartea are legătură cu poezia mea, că e blecheriană şi alte lucruri de acest fel. Îi sunt recunoscător în sufletul meu pentru gândurile lui bune şi pentru tonul prietenos în care le-a exprimat. Înţeleg totodată cât de mult contează astfel de vorbe pentru mine, după atâţia ani în care polemicile s-au ţinut lanţ. Sunt om şi eu...

vineri, noiembrie 30, 2007

Peste o oră am întâlnire cu elevii unei şcoli la bibliotecă. Le voi vorbi despre SIDA, în special despre excluderea socială a celor pozitivi, dar şi despre importanţa cititului cărţilor în adolescenţă. Chiar dacă simt uneori că vorbesc în pustiu, cred că efortul acesta merită să fie făcut. Nu se ştie niciodată. Dacă în general copiii de azi se lasă influenţaţi de tot felul de false valori, de ce nu s-ar lăsa influenţaţi şi de nişte sfaturi ale unuia ca mine? Cred că toţi scriitorii ar trebui să îşi folosească influenţa în această direcţie. Altfel, mâine-poimâine nu vom mai avea cititori...

joi, noiembrie 29, 2007

Spre seară, acum, mă chinui un pic cu aranjarea acestei pagini. Fac greşeli. Din neştiinţă, anulez ore întregi de muncă doar apăsând pe un buton greşit... Poate aşa se întâmplă şi cu unele amintiri: cineva apasă unde nu trebuie.

sâmbătă, noiembrie 24, 2007

Miercuri seara, la "Casa Universitarilor" din Iaşi, primesc Premiul Uniunii Scriitorilor (filiala Iaşi). Ceremonia (aşa cum sunt ele ceremoniile şi festivităţile la noi) s-a derulat în general bine. Mă aşteptam eu să fiu invitat să spun câteva cuvinte, dar poate că e mai bine aşa, fără cuvinte. E mai bine uneori să stai în banca ta. Aşa mi-a spus şi Iuliana, care venise cu mine. Valeriu Stancu, maestrul de ceremonii, se străduia să dea solemnitate momentului, ceea ce mi l-a făcut şi mai simpatic. Atmosfera a fost în general bună, prietenoasă, primitoare. Şi m-am bucurat că i-am văzut pe Cristian Simionescu şi pe Nichita Danilov, pe care nu-i mai văzusem de un car de ani. Şi m-am bucurat că i-am văzut şi pe toţi ceilalţi. Iar recunoaşterea venită din partea lor, prin acest acest premiu, este un lucru pe care îl preţuiesc cum se cuvine. Ce păcat că "Ospiciul", cartea premiată, nu se găseşte în librării! Că uite, s-a scris şi în "România liberă despre premiu, au pus acolo chiar şi o poză a mea zâmbitoare, o poză mare, m-au întrebat şi oamenii de unde pot cumpăra cartea, iar cartea nu e nicăieri. Nicolae Ţone, editorul, mi-a spus la telefon că se bucură pentru premiu. Îl cred. Ar fi fost şi mai bine, mă gândesc, dacă bucuria lui l-ar fi îndemnat să scoată un nou tiraj (chiar cu o banderolă pe care să scrie că romanul a fost premiat) pe care să-l răspândească în librării, măcar în principalele centre universitare, măcar la Piatra Neamţ... Ar fi fost bine, dar nu e. Poate că va fi.

marți, noiembrie 20, 2007

Da, în sfârşit, după îndelungi deliberări, ceva sigur despre premiu: sunt câştigătorul Premiului pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pentru anul acesta. Nu sună prea rău. O întrebare ar fi, desigur, ce simt eu în momentele acestea. Parcă aşa întreabă ziariştii, nu? Ei bine, simt că într-un fel s-a făcut dreptate. Au întârziat ei un pic, au venit cu acest premiu abia la această a şaptea (sau a opta?) carte, pentru că au fost incomodaţi mereu de neapartenenţa mea la vreun grup, la vreo bisericuţă, precum şi de atitudinea mea critică din articole. Na, că nu mă pot abţine de la critici... Una peste alta, mă simt bine, aşadar, şi le sunt recunoscător în sufletul meu celor care au decis că "Ospiciul" merită acest premiu. E o consolare şi o încurajare. Scriitorii au nevoie şi ei de recunoaştere ca să poată merge mai departe, ca să poată scrie alte pagini. Eu cel puţin sunt sigur că sunt dintre aceia. În ultimii ani, tot prin străinătăţuri, începusem să mă îndepărtez de lumea literară de la noi, să-mi iau gândul într-un fel. Sper că acest moment este o nouă apropiere, pe care mi-o doresc şi de care sunt bucuros cu adevărat.

vineri, noiembrie 16, 2007

N-am aflat încă nimic despre premiu. Se mai dezbate. Luni se pare că vom şti ceva sigur. Week-end plăcut, Vasile!

Iulian Boldea mă invită să scriu pentru un număr din Vatra dedicat lui Ion Mureşan. Ar fi acum o bună ocazie să-mi dezmorţesc ideile, simţămintele, sentimentele "critice" adormite, lăsate prin cele străinătăţuri europeneşti. Să vedem... Până pe 25 decembrie mai este chiar oleacă.

Citesc pe blogul lui Emil Brumaru nişte chestii haioase tare şi simpatice foc.

miercuri, noiembrie 14, 2007

Vineri, vizita lui Ovidiu Nimigean îmi reaprinde entuziasmele literare de altadată. Mă gândesc să scriu din nou critică literară. Mi-ar trebui însă o pagina sau o jumătate de pagina într-o revistă. Sâmbătă, Emil Nicolae scrie în Realitatea o ştire cu titlul "Un premiu pentru Vasile Baghiu?". Spune că aş fi între favoriţii la premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. Mâine vom afla sigur. Mi-ar plăcea să se întâmple.

miercuri, octombrie 31, 2007

Am reuşit să-mi iau doar trei manuale pentru acest ultim an de studii. Va trebui să caut prin biblioteci şi pe Internet după bibliografie. Iar limba germană, oricât m-aş da peste cap, înaintează ca melcul... Visez la vremea când voi putea scrie liber, fără prea multe consultări ale dicţionarului.

Seara, mă uit şi eu cu gura căscată la cearta dintre Andreea Marin şi Mihaela Rădulescu, aşa ca să simt şi mai bine că trăiesc în România. Dincolo de toate discuţiile şi disputele dintre cele două vedete, Mihaela Rădulescu a reuşit, totuşi, să adune banii necesari pentru o cauză nobilă, iar acesta este un lucru bun.

marți, octombrie 30, 2007

Vineri, la emisiunea "Cuvânt bun" a părintelui Dorin Ploscaru de la 1TVNeamţ, unde eu credeam că nu vom avea ce discuta, am intrat în criză de timp. Am reuşit să spun, între altele, că oamenii de valoare trebuie preţuiţi cât sunt în viaţă, că noi românii ar trebui să fim mai atenţi cu cei care trăiesc între noi şi au talente şi calităţi excepţionale. Nu prea facem asta. Felul în care l-au tratat pe fotbalistul Nicolae Dobrin, acordându-i nu ştiu ce medalie după moarte, o dovedeşte.

miercuri, octombrie 24, 2007

Trimis lui Ion Mureşan poemele pentru pagina din Verso, împreună cu poemul excelent al Simonei-Grazia Dima, invitata mea pe acea pagină.

Ieri, după două săptămâni de muncă la o aplicaţie pentru o bursă germană, după ce am trimis şi taxa solicitată, după ce am trimis şi plicul cu materiale (toate în trei exemplare), după ce am cheltuit bani, timp şi energie, aflu de la administratorii acelui stipendiu că bursa e numai pentru scriitori de limbă germană. Le-am scris politicos (altfel nici nu ştiu să fac) un e-mail în care le sugeram să includă pe site-ul lor o mică notă despre această restricţie, mai ales că au şi un text în engleză postat acolo. Azi mi-au răspuns. Şi-au cerut scuze şi au spus că îmi vor trimite banii şi materialele înapoi. Mă gândeam eu că aşa vor face, că doar sunt nemţi.

Aseară m-am dus la expoziţia lui Dumitru Bezem, organizată chiar la împlinirea vârstei de şaizeci de ani. Dincolo de orice s-ar putea spune despre pictura lui, un lucru e sigur: sufletul îi este cuprins în ea în modul cel mai concret în care se poate vedea acest lucru în artă. I-am simţit, ca toată lumea de acolo, emoţia din glas atunci când a vorbit.

luni, octombrie 22, 2007

De dimineaţă, plin de elan, scriu câte ceva la cele două site-uri americane, vin la serviciu şi lucrez un pic la cartea de educaţie pentru sănătate, apoi plec la bibliotecă. Sunt un pic necăjit că nu găsesc editor pentru volumul de poezie bilingv (română şi engleză) pe care tocmai l-am terminat. Cartea Românească l-a respins pe motiv că li s-a terminat portofoliul pe anul în curs (deşi la Iaşi, prin vară, am aflat că ar fi fost vorba de alte motive...), la Brumar nu sunt bani şi înţeleg foarte bine asta, iar în altă parte nu am căutat. Păi, să mai caut... Nu?

sâmbătă, octombrie 20, 2007

Ce spun criticii

Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Ioana Pârvulescu, Roxana Sorescu, George Vulturescu, Gellu Dorian, Marin Mincu, Iulian Boldea, Mircea A. Diaconu, George Popescu, Ruxandra Cesereanu, Nicolae Tzone, Nicolae Coande, Roxana Racaru, Cristian Livescu, Al Cistelecan, Dan Bogdan Hanu, Constantin Abaluţă, Dan Cristea, Emil Nicolae, Bucur Demetrian, Emanuela Ilie, Felix Nicolau, Dumitru Chioaru, Nicolae Sava, Radu Vancu, Ştefania Mincu, Marius Miheț, Flori Bălănescu

vineri, octombrie 19, 2007

Listă de referinţe critice

Referinţe critice (selectiv)
în periodice
Abăluță, Constantin: „Himerismul, un manifest incitant”, în „România literară”, nr 23-24/ 1998; „Paradigma Baghiu”, în „Ziarul de duminică” (supliment al „Ziarului Financiar”), 30 martie 2001, p. 2; „Sanatoriul universal”, în „Ziarul de duminică”, iunie 2003; „Pentru a fi dispus la orice”, în „Ziarul de duminică”, iunie 2003; „Scrisoare pentru Vasile Baghiu”, în „Poesis”, nr. 122-123/ 2000, p. 14; „Fericirea confuză a celui care a ajuns departe”, în "Ziarul de duminică" (supliment al "Ziarului Financiar"), nr. 50 (432), 19 decembrie 2009

Bălănescu, Flori: "Câştigătorii nu arată ca noi", în revista Cultura, nr. 56/ 2012 (361), joi, 16 februarie 2012 (despre volumul Depresie)
Blandiana, Ana: „O realitate paralelă” (prezentare cu poeme), în „Familia”, noiembrie-decembrie 1988
Boerescu, Dan-Silviu: „Vasile Baghiu”, în „Cartea” (articolul „Dicționarul debutanților...”, nr. 2/ februarie 1996, p. 20; „Rătăcirile doamnei Bovary”, în „Luceafărul”, nr. 16/ 1996; „Fantoma sanatoriului”, în „Luceafărul”, nr. 1/ 1995
Boldea, Iulian: „Realitate şi utopie”, în revista "Cuvîntul", nr.3, 1999
Chioaru, Dumitru: „Vasile Baghiu”, în „Euphorion”, rubrica „Developări în perspectivă”, martie-aprilie 2006, p. 15
Cesereanu, Ruxandra: „Mic dicționar de poeți români onirici”, în „Steaua”, nr. 5-6, mai-iunie 1999, p. 50-55
Coande, Nicolae: „Tainicul pelerin”, în „Convorbiri literare”, mai 1997, p. 23; „Poemul ca mic vehicul şi temperaturile sufletului”, în „Ramuri”, mai-iunie 1997, p. 16-17; „Contra... zicerea d-lui Dimisianu”, în „Convorbiri literare”, februarie 1999; "Ecuaţia secretă", în Luceafărul de dimineaţă nr. 4/ 2012 (despre volumul de poeme Depresie 
Cristea, Dan: recenzie, în “Luceafărul", nr. 35 / 22 octombrie 2008
Demetrian, Bucur: „Poezia între Mozart şi Goethe”, în "Ramuri", Nr. 12 (1110), decembrie 2008, pag. 5
Diaconu, Mircea A.: „Bovarism şi alienare”, în „Convorbiri literare”, aprilie 1999, p. 24
Dorian, Gellu: „Vasile Baghiu”, în „Convorbiri literare”, mai 1996, p. 2; „Vasile Baghiu şi gustul înstrăinării cu poezia”, în „Caiete botoşănene”, nr. 1-2/ 1995, p. 25
Hanu, Dan Bogdan: „Hinterlandul poeziei”, în „Convorbiri literare”, mai 2004, p. 74-75.
Ilie, Emanuela : „Poetului moldav îi şade bine cu drumul”, în "Bucovina literara", Nr. 5-6 (219-220), mai-iunie, 2009
Iovian, Ioan Tudor: „Gustul înstrăinării”, în „Zburătorul”, nr. 4-5-6-7-8-9-10/ 1996, p. 36
Jaeger, Achim: „Rumänische Impressionen. Vasile Baghiu und seine Gedichte aus Langenbroich" (Impresii româneşti. Vasile Baghiu şi poemele sale din Langenbroich), în „Jahrbuch der Kreises Düren. 2004", Düren, Germania, p. 155
Livescu, Cristian: „Himerus Glob-Alter, un cetățean al zilelor noastre”, În „Convorbiri literare”, septembrie 2003
Mincu, Ștefania: „Între himeră şi manieră”, în "Paradigma", nr. 3-4/ 2008; „Cât de departe merge poezia”, în „Tomis”, septembrie 2009

Miheţ, Marius: "Resemnări profesioniste", în România literară, nr. 33, 17 august 2012 (despre romanul "Planuri de viaţă"
Mincu, Marin: „Sanatoriul celest”, în „Luceafărul”, nr. 47/ 1998, şi în volumul „O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XX-lea”, Pontica, 2007, p. 1117
Neacşu, Ioan: „Vasile Baghiu: Gustul înstrăinării”, în „România liberă”, 8 martie 1995
Nicolae, Emil: „Vasile Baghiu: Gustul înstrăinării”, în „Acțiunea”, 23-29 decembrie 1994, p. 8; „Vasile Baghiu explică austriecilor himerismul”, în „Realitatea”, 31 iulie 2006, p. 4; „Febra lui Vasile Baghiu”, în „Realitatea”, 1 noiembrie 1996; „Baghiu despre Goma şi invers”, în „Acțiunea” (rubrica „Baioneta”), p. 2; „Rătăcirile doamnei Bovary”, în „Ateneu”, decembrie 1996
Nicolau, Felix: “Manifeste literare nouăzeciste şi (post)douămiiste”, în Luceafărul de dimineaţă, Nr. 28 / 2,  septembrie 2009
Pârvulescu, Ioana: „Ca-n Pădurea de mesteceni...”, în „România literară”, nr. 8/1995, p. 5
Ploscaru, Dorin: „Tema purificării prin suferință sau Un Vincent van Gogh al poeziei contemporane”, în „Vatra”, nr. 11-12/ 1996
Popescu, George: „Vasile Baghiu – Proba alterității” [rubrica „Lecturi de rezervă”], în „Cuvântul libertății” din 21-22 iunie 2003, p. 5; „Manierismul autopastişant”, în „Paradigma”, nr. 3-4/ 1998, p. 14
Racaru, Roxana: „Tuşind şi suferind”, în „România literară”, nr. 15/ 2002
Sava, Nicolae: „Dinspre Europa spre sine”, în ziarul “Ceahlăul”,  2 martie 2010
Stănescu, C. (Interim): „Revista revistelor culturale”, în ALA („Adevărul literar şi artistic”), 21 septembrie 1999, p. 2; 10 noiembrie 1998, p. 2; 23 noiembrie 1997, p. 2; 30 martie 1997, p. 2; 14 septembrie 1997, p. 2; 26 martie 2002, p. 2
Sipoş, George: „Poetul Vasile Baghiu”, în „Poesis”, nr. 4-5/ 1996, p. 3
Sorescu, Roxana: „Lumi paralele”, în „Luceafărul”, nr. 30/ 1995
Vulturescu, George: „Gustul înstrăinării”, în „Poesis”, nr. 4/ 1995, p. 4
Vancu, Radu: recenzie la volumulMagia elementară”, în “România literară”, nr. 16, 22 aprilie 2011, p. 6

în volume
Abăluță, Constantin: "Regal poetic", Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, p. 10
Cesereanu, Ruxandra: „Deliruri şi delire : o antologie a poeziei onirice româneşti”, Piteşti : Paralela 45, 2000
Boldea, Iulian: „Poeţi români postmoderni”, Ed. Ardealul, 2006
Coande, Nicolae: „Cartea splendorii şi a bolii”, postfaţă la volumul "Fantoma sanatoriului", Ed. Vinea, Bucureşti, 2001, p. 13
Chioaru, Dumitru: "Noi developări în perspectivă", Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010, p. 11
Cistelecan, Al.: "Al doilea top", Ed. Aula, Braşov, 2004, p. 123
Diaconu, Mircea A.:„Fețele poeziei”, Ed. Junimea, 1999, p. 191
Mincu, Marin: „O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XX-lea”, Ed. Pontica, 2007, p. 1117
Popescu, George: "Mecanica formei", Ed. Pontica, Constanța, 1999, p. 147
Țone, Nicolae: "Moartea ca o invazie de cormorani...", prefața la volumul "Fantoma sanatoriului", Ed. Vinea, Bucureşti, 2001, p. 13

miercuri, octombrie 17, 2007

Manifestele himerismului

Primul manifest al himerismului
Himerismul, un manifest poetic - postfaţă la o trilogie[1]
              Până pe la cincisprezece ani nu m-am gândit nici o clipă la poezie. Ea a venit în viaţa mea aproape accidental şi cred că e bine că s-a întâmplat aşa pentru că am astfel încă un motiv să mă consider ales, aşa cum toţi scriitorii din lume, exagerându-şi într-un mod păgubos importanţa, ajung să creadă despre ei înşişi. În toată povestea asta, care este reductibilă în definitiv la tipul special de relaţie care s-a instituit între mine şi poezie, voinţa a avut cea mai mare însemnătate.

Trei răspunsuri despre romanul „Alergările unui scriitor” de la autorul lui, Vasile Baghiu (în Familia, "Cum?", rubrică susținută de Mircea Pricăjan)

1.  Cum s-a conturat ideea romanului „Alergările unui scriitor”? Ideea a apărut după ce începusem o serie de alergări în încercarea de a con...